VI - Liechtenstein
Liechtenstein – cel de-al şaselea cel mai mic stat.
Situat în partea de sud a zonei centrale a Europei,
între malul drept al Rinului şi Alpii Retici, Principatul Liechtenstein are o
suprafaţă de 160,8 kmp şi 25 800 locuitori 1979( peste 35 000 în 2007). Ca
relief, se disting două regiuni: cea joasă, Unterland, principala zonă agricolă
a ţării, şi cea înaltă Oberland. Aceasta din urmă este dominată de munţii
calcaroşi Voralberg şi Rhatikon, ale căror vârfuri, Falkais şi Naafkopf, ating
2 560 şi, respectiv, 2 570 metri.
Leichtensteinul
a devenit principat în cadrul Imperiului romano-german, în 1709, odată cu unirea
comitatelor Vaduz şi Schellenberg. A făcut parte din Confederaţia Rhinului
(1806-1814), apoi din Confederaţia Germană (1815-1866), devenind, după
destrămarea acesteia, principat independent în uniune vamală cu Imperiul
austro-ungar. În 1921, a fost convenită o Uniune Poştală cu Elveţia, iar în
1923, Liechtensteinul încheie o Uniune Vamală cu Elveţia.
Constituţia
Principatului ereditar prevede un parlament unicameral (Landtag), compus din 15 membri. Landtagul alege un guvern
format din cinci membri.
Deşi
locuitorii Liechtensteinului pot fi chemaţi în serviciul militar, în caz de
urgenţă, până la 60 de ani, principatul nu are, din anul 1868, o armată
permanentă, dispunînd doar de o forţă de poliţie restrânsă. Liechtensteinul
s-a dezvoltat rapid de la o economie predominant agrară, înainte de al doilea
război mondial, la o economie preponderent industrială.
( va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu