Știați că ... ?

În râurile de la poalele Munţilor Făgăraş trăieşte aspretele( Romanichthys valsanicola), un peşte relict, veritabilă „fosilă vie”, cea mai interesantă descoperire din ultimile decenii în ihtiologia europeană. Acest peşte este unul dintre ultimii reprezentanţi ai faunei piscicole de origine nord-americană care a populat Europa şi America de Nord formau o singură masă continentală.

*

Primul animal acvatic subteran din lume a fost descoperit în anul 1689 de un diriginte de poştă al cărui nume a rămas necunoscut. El a capturat dintr-un izvor carstic, situat între Ljubliana şi Postojna, un amfibian orb, aşa numitul olm, care a fost descris de zoologi abia în 1768 sub numele de Proteus anguinus.

*

În insulele antileze trăieşte gândacul cocuyo ( Pyrophorus noctilucus) care, spre deosebire de licuricii noştri, are organe generatoare de lumină puternică şi continuă pe laturile toracelui şi pe abdomen. Humboldt afirma că în trecut indienii puneau mare preţ pe ei. Închişi într-un fel de dovleac golit de miez şi găurit, gândacii luminau casele şi drumul călătorilor noaptea. La serbările nocturne, femeile îşi împodobeau cu ei părul iar în unele regiuni serveau de monedă.

 *

Cea mai mare broască nord-americană este Rana catesbiana (broasca taur). Are culoare verde sau brună, cu partea ventrală albă spre gălbui şi cu dungi întunecate pe membre. Corpul are o lungime de cca 20-25 cm, iar picioarele posterioare au o lungime maximă de 25 cm. Adulţii cântăresc 0,5 kg sau chiar mai mult. Broaştele taur trăiesc de obicei în apropierea sau în apele stătătoare. Sunt comestibile, dar sunt folosite şi ca animale de laborator. Noaptea înspăimântă pe cei neavizaţi cu glasul ei  răguşit, profund, puternic, ca de buhai.

 *

În timpul fluxului, coroanele arborilor care alcătuiesc mangrovele tropicale abia se mai văd din apa mării. Baza trunchiurilor şi rădăcinile aeriene apar din mare abia în timpul refluxului. Aceste formaţiuni vegetale sunt populate de numeroşi crustacei, moluşte şi peşti, care s-au adaptat condiţiilor de viaţă speciale. Astfel, peştele Periophthalmus poate să se deplaseze şi pe pe uscat, iar alt peşte de mangrovă, Protopterus annectus, se refugiază în timpul refluxului într-o gaură săpată de el, în care stă cu capul în nămol şi respiră print-un fel de plămâni. Când vine din nou apa, el reia înotul şi respiră prin branhii.

*

Arhibacteriile sunt organisme microscopice care trăiesc în condiţii de viaţă extreme. Astfel halobacteriile se dezvoltă în soluţiile saline saturate ( de pildă în Marea Moartă), sulfolobele în izvoarele calde, iar metanbacteriile în nămolurile terapeutice şi în adâncul Mării Negre. Pentru unele arhibacterii, care respiră metan sau sulf, oxigenul este absolut mortal. Anumite specii, în loc de materie organică, consumă substanţe primitive ca anhidrida carbonică sau chiar monoxidul de carbon.