Clorura
de sodiu, sarea de bucătărie, este folosită de om doar de câteva mii de ani,
perioadă de timp destul de redusă în raport cu vârsta sa. Primele mărturii
scrise asupra utilizării ei în alimentație, sunt de acum 5000 de ani de la
egipteni, care o foloseau pentru conservare. Mai târziu, grecii au inventat
metoda de prelucrare a peștelui sărat, iar dacii pe cea a brânzeturilor sărate.
În
antichitate, sarea se obținea cu multă greutate, utilizarea ei fiind
considerată un lux. Romanii o foloseau ca monedă de schimb, soldații primind lunar, pe lângă bani, și un săculeț cu sare denumit „salarium”, cuvânt care exprimă până în zilele noastre noțiunea de „remunerație”. Sarea a fost folosită, multă vreme, ca obiect de schimb și în Africa, Asia Centrală, America Centrală și cea de Nord, cu excepția Canadei, unde populațiile locale n-au utilizat-o în alimentație decât după contactul cu europenii.
considerată un lux. Romanii o foloseau ca monedă de schimb, soldații primind lunar, pe lângă bani, și un săculeț cu sare denumit „salarium”, cuvânt care exprimă până în zilele noastre noțiunea de „remunerație”. Sarea a fost folosită, multă vreme, ca obiect de schimb și în Africa, Asia Centrală, America Centrală și cea de Nord, cu excepția Canadei, unde populațiile locale n-au utilizat-o în alimentație decât după contactul cu europenii.
De
multă vreme sarea de bucătărie a fost apreciată pentru calitățile sale în
menținerea echilibrului fiziologic al organismului, fără sare neputând exista
viața. Prezentă în literatura populară a multor popoare, în decursul anilor i
s-au atribuit calități miraculoase. În Japonia, încă se păstrează obiceiul
arhaic de a presăra sare pe pragul casei, în chip de protecție a ei și chiar în
încăperi pentru a șterge urma persoanelor nedorite.
Prezența
sării în organismul omului, în cantități normale, contribuie la buna
desfășurare a multor procese fizico-chimice. Lipsa ei din organism dă senzația
de epuizare fizică, grețuri, insomnii etc. Consumată în exces, ea provoacă o
mulțime de tulburări dintre care unele se pot instale imediat, iar altele cu
întârziere. În acest caz ea poate provoca apariția diverselor iritări renale, a
stărilor de vomă, declanșarea hipertensiunii arteriale etc.
Organismul
omului și al animalelor reacționează defavorabil atât la excesul de sare, cât
și la lipsa acesteia din aportul alimentar, astfel că singurul mijloc de a
evita aceste neplăceri este consumul ei rațional.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu