Vitrinele
comercianţilor au început să fie decorate cu manechine în a doua jumătate a
secolului al XlX-lea, cînd s-au născut marile magazine. Dar existenţa unor
„păpuşi de modă" este atestată, în texte, încă din secolul al XVI-lea;
una din dovezi - o scrisoare adresată de Franscisc I, Isabellei D'Este, în 1515 pentru a-i cere o astfel de păpuşă. În Franţa, strămoşul manechinului
de vitrină a fost creat către 1860 de Alexis
Marie Lavigne. O formă rudimentară, fără cap, suită pe un trepied şi care
servea drept suport pentru prezentarea crinolinelor; era vorba, de fapt,
de o versiune îmbunătăţită a bustului manechin, inventat de acelaşi Lavigne în 1841 pentru a fi folosit de croitorese. Primele manechine adevărate au fost create de un elev al lui Lavigne, belgianul Fred Stockman. În 1869, el oferea clientelei sale, manechine cu corp complet şi articulat, cu capul de ceară, împodobit cu păr natural, figuri de un mare realism. Iniţiativa de a folosi manechine vii se datorează marelui croitor englez Charles-Frédéric Worth, care, după 10 ani de ucenicie la Paris, la casa Gamelin, a avut ideea (în 1846) să o facă pe cea mai frumoasă dintre vînzătoarele sale, Marie Verne, să poarte şalurile pe care el le prezenta clientelei sale. Frumuseţea acestei tinere l-a determinat pe Worth să o ia în căsătorie. Pentru ea, el a creat toalete minunate ce aveau să fie vândute în luxosul magazin pe care îl deschisese în Rue de la Paix în 1858. Fiindcă frumoasa doamnă Worth nu mai putea face faţă singură prezentării modelelor, cuplul s-a hotărât să angajeze alte tinere care s-au specializat în acest gen de activitate. La început, ele se numeau „sosii", căci erau alese de preferinţă să semene cu cliente din înalta societate. Se spunea că Worth, care a fost un mare croitor şi furnizor al împărătesei Eugénie, n-a avut numai meritul de a fi folosit, primul, manechine vii, ci şi pe acela de a fi eliberat femeia de... crinolină.
de o versiune îmbunătăţită a bustului manechin, inventat de acelaşi Lavigne în 1841 pentru a fi folosit de croitorese. Primele manechine adevărate au fost create de un elev al lui Lavigne, belgianul Fred Stockman. În 1869, el oferea clientelei sale, manechine cu corp complet şi articulat, cu capul de ceară, împodobit cu păr natural, figuri de un mare realism. Iniţiativa de a folosi manechine vii se datorează marelui croitor englez Charles-Frédéric Worth, care, după 10 ani de ucenicie la Paris, la casa Gamelin, a avut ideea (în 1846) să o facă pe cea mai frumoasă dintre vînzătoarele sale, Marie Verne, să poarte şalurile pe care el le prezenta clientelei sale. Frumuseţea acestei tinere l-a determinat pe Worth să o ia în căsătorie. Pentru ea, el a creat toalete minunate ce aveau să fie vândute în luxosul magazin pe care îl deschisese în Rue de la Paix în 1858. Fiindcă frumoasa doamnă Worth nu mai putea face faţă singură prezentării modelelor, cuplul s-a hotărât să angajeze alte tinere care s-au specializat în acest gen de activitate. La început, ele se numeau „sosii", căci erau alese de preferinţă să semene cu cliente din înalta societate. Se spunea că Worth, care a fost un mare croitor şi furnizor al împărătesei Eugénie, n-a avut numai meritul de a fi folosit, primul, manechine vii, ci şi pe acela de a fi eliberat femeia de... crinolină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu