Inventarea calendarului

 

Calendarul poate fi considerat una din invenţiile fudamentale ale omenirii alături de roată, aprinderea focului, agricultură, motorul cu explozie și fisiunea nucleară.

Primele calendare au fost întocmite în Mesopotamia, țara cu cei mai competenţi astronomi ai antichității. Câtă vreme oamenii nu se statorniciseră iar nomadismul lor depindea mai mult de lună, folosită ca principal astru de orientare, ei şi-au alcătuit

calendarele pe baza mişcării de rotaţie a lunii, astfel că anul calendaristic avea 354 de zile şi 8 ore. Mult mai târziu, acest tip de calendar este adoptat de arabi, de la care s-a generalizat cu unele modificări în toată lumea Islamică. Astfel, anul avea 12 luni, iar luna era de 29—31 zile.

În țara noastră, la Sarmizegetusa, a fost descoperit an calendar dacic de piatră, alcătuit în secolul II—I î.e.n., considerat ca anul din cele mai precise calendare ale antichităţii. Cu ajutorul lui s-a stabilit că anul calendaristic dacic era de 365,25 zile.

În Egiptul antic, se folosea calendarul sexagesimal solar copt, anul având 365 de zile şi fiind împărţit în 12 luni a câte 30 de zile. În fiecare an rămânea o diferenţă de 1/4 zile care se cumula. Când se strîngeau 30 de zile, acest supliment, denumit „epagomenes”, se adău­ga la anul respectiv, ca cea de a 13-a lună.

La romani, anul calendaristic avea 365 zile. Întrucât, acest calendar nu corespundea unor pretenţii de precizie și pentru a corecta erorile de calcul, împăratul roman Caius Iulius Cezar a cerut, în anul 45 î.e.n., învăţatului grec Sosigenes, să reformeze vechiul calendar. După reformă anul era alcătuit din 365 zile şi circa 6 ore, calendarul respec­tiv fiind denumit „iulian”. Acest calendar a fost adoptat de toate popoarele creştine. La sfârşitul secolului XVI acest calendar a fost și el înlocuit în toate ţările Europei.

Schimbarea calendarului s-a impus datorită faptului că anul solar era mai mic cu 11 minute şi 14 secunde decît cel iulian. Din această cauză, la 5 octombrie 1582, s-a hotărât reformarea calendarului şi co­rectarea lui în așa fel, încît 5 octombrie 1582 să devină 15 octombrie 1582. Potrivit noului calendar „gregorian” anul tropical cuprinde 365,2422 zile față de 365,25 zile, cât avea cel iulian.

Cu toate cercetările făcute, şi la calendarul gregorian rezultă o eroare de 1 zi la 4.000 de ani, care va fi corectată la 15 octombrie a anului 4015.

Calendarul denumit „gregorian” sau „stil nou” a fost adoptat ime­diat de toate țările europene, astăzi fiind în uz la toate popoarele lumii.