Pericolul hipervitaminizării

Vitaminele sunt compuși organici fără valoare energetică proproie, dar cu rol catalizator, necesari întreținerii vieții și creșterii organismelor. Ele au fost botezate astfel de către biochimistul polonez Casimir Funk, în 1911, atunci când a observat că „tiamina”, pe care tocmai o izolase din tărâța de orez, conține în compoziția sa o grupare aminică. Impresionat de acest succes, se spune că ar fi strigat „vita”( viață – în latină) și „amine”( amină – în limba engleză), ceea ce însemna „aminele sunt viața”. Observațiile sale au fost publicate în 1912, într-un articol intitulat „Etiologia bolilor carențiale”.
Cu această ocazie el a lansat și termenul de „vitamine” consacrat până în zilele noastre. Despre aceste substanțe, indispensabile omului și animalelor la fel ca și oxigenul, s-a scris mult. Cu toate acestea ele mai dețin multe taine, nedescifrate încă de laboratoarele care le studiază.

Începând cu anii `30, când au fost puse pe piață vitaminele de sinteză, medicii le-au supraapreciat rolul în asigurarea sănătății oamenilor, de foarte multe ori fiind prescrise fără discernământ, atât în prevenirea cât și în tratarea celor mai diferite boli. Cum era de așteptat, exagerările au provocat neajunsuri, dintre care unele cu urmări destul de grave pentru oameni.

Dintre vitamine, cele cunoscute sub denumirea de vitamina A, pot produce tulburări grave când sunt folosite în mod abuziv. Această vitamină este foarte importantă pentru întreținerea mecanismului vederii, necesară în menținerea stării normale a epiteliilor și utilă în creșterea sistemului osos, în formarea smalțului și a dentinei. Cu toate aceste binefaceri ale sale, luată în mod abuziv, ea devine periculoasă pentru om deoarece se acumulează în organism, producând fenomene grave de intoxicație. Acestea se traduc printr-o stare de slăbire generală, scădere în greutate, stări de iritare, căderea părului, stări subfebrile etc.

O altă vitamină care poate produce intoxicații grave atunci când este luată în exces, este și vitamina D. Lipsa ei provoacă rahitismul sugarului și copilului mic, iar la adult, decalcifierea osoasă. Luată în exces, ea se acumulează în organism, provocând fenomene toxice grave, traduse prin stări de slăbiciune, oboseală, dureri de cap, pierderea poftei de mâncară, grețuri etc.

Vitamina K are un rol important în combaterea unor hemoragii. Administrată în cantități mari la nou născuți, poate produce anemii hemolitice.

Hipervitaminoza - adeseori cu manifestări patologice - apare de regulă când adulții, dar mai ales copii, consumă în doze mari și timp prelungit diferite vitamine, fără avizul medicului.

În concluzie, nu întotdeauna o cantitate mare de vitamine face bine organismului, de aceea, pacienții sunt sfătuiți să se adreseze unui specialist înainte de a administra suplimente vitaminice care includ în special vitaminele A și D.